Analiza cristalografică. Zguri arheologice – Vadu Anei

2000

Full text Open access: Hybrid Metadata (CSL-JSON)
DOI 10.46535/ca.11.03
Data confidence 70 medium
How this score is calculated

It is built from checkable properties of the record itself: whether the article has a DOI, how many independent sources confirmed its data, whether the required fields are filled in, and how recent the latest confirmation is. Disagreement between sources and a missing identifier lower it. A value of 80 or above means the record was published without further checking; 60 to 79 means it is published at reduced confidence, with a manual check advisable. A record verified by an editor by hand is never pushed below 90 by a recalculation. This scores our data about the article, not the article itself.

Abstract

Zgurile sunt de regulă sisteme hétérogène alcătuite din două sau mai multe faze amorfe şi cristaline. Prin secţionare în plăcuţe cu grosimi de 0,03 mm, majoritatea fazelor constituente devin transparente şi pot fi examinate cu ajutorul microscopului polarizant. Deoarece între compoziţia chimică a fazelor şi proprietăţile optice există relaţii directe, fazele pot fi determinate la microscop prin stabilirea diverselor constante optice ca: gradul de transparenţă, culoarea proprie, culoarea de birefrigenţă, unghiurile de extincţie, unghiurile dintre axele optice, etc. în afară de acestea, cu ajutorul microscopului se capătă informaţii utile cu privire la condiţia fizică de răcire a zgurii (lentă sau bruscă) prin urmărirea diverselor particularităţi structurale cum sunt: raportul dintre faza sticloasă şi fazele cristaline, porozitatea zgurii (dimensiunile, forma şi frecvenţa bulelor gazoase), caracteristicile morfologice ale cristalelor, dimensiunile relative şi absolute ale acestora, etc. Prin metoda microscopică, urmărind relictele petrografice şi mineralogice din zguri, se poate stabili natura materiei prime precum şi tehnologia de preparare.